CALENDARUL DE LA SARMIZEGETUSA REGIA – O VIZIUNE INTEGRATA
Putini romani stiu ca sunt doua importante lucrari care trateaza intr-o maniera stintifica acelas subiect: CALENDARUL DE LA SARMIZEGETUSA REGIA. Da stramosii nostri, dacii, aveau o cultura avansata ce se aseza printre cele mai avansate din acel timp. Masurarea timpului era o preocupare fireasca pentru popoarele active ce traiau de foarte multe generatii pe aceleasi meleaguri asa cum erau locuitorii de la nord si sud de Dunare, de la Marea Neagra pana hat dincolo de Campia Panonica.
Descoperirile arheologice atesta o vietuire in acest areal de peste 30.000 de ani. Vezi Tablitele de la Tartaria sau Cultura Cucuteni, aceasta ca sa nu facem decat doua exemplificari.
Putinele culturi antice avansate, ce ar putea fi astfel catalogate ca, au avut un sistem de măsurare a timpului. Acest lucru sta marturie ruinele sau artefactele descoperite de-a lungul timpului din Europa pana in Orient, din Asia pana in America de sud. fie împrumutat, fie original, în funcţie de puterea sacerdoţilor de a impune sau de a crea un sistem.
Daca dacii făceau parte din această categorie este o intrebare la care s-a raspuns afirmativ atat in antichitate prin marturia unor „cronicari” cat si mai aproape de zilele noastre incepand cu ultimele decenii din sec.XIX si mai nou in ultima parte a sec. XX.
Pentru inceput vom cita dib cunoscuta lucrare Getica a lui Iordanes, care oferã următorul fragment: „…demonstrȃndu-le teoria celor douăsprezece semne ale zodiacului, le-a arătat mersul planetelor şi toate secretele astronomice şi cum creşte şi scade orbita Lunii şi cum globul de foc al Soarelui întrece măsura globului pământesc şi le-a expus sub ce nume şi sub ce semne cele treisutepatruzecişişase de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit şi pȃnă la apus spre a se apropia sau îndepărta de polul ceresc. …Puteai să-l vezi pe unul cercetȃnd poziţia cerului, pe altul studiind creşterea şi scăderea Lunii, pe celălalt observȃnd eclipsele Soarelui…”
Referatele de apreciere au fost făcute de: Acad. Stefan Pascu, Acad. Stefan Bălan, Acad. Stefan Stefănescu;
Ideea de start a cercetării:
Sanctuarele de la Sarmizegetusa Regia sunt modele experimentalepentrumãsurareatimpului;

Ideea a fostlansata de D.N. Teodorescu, C.DaicoviciusiH.Daicoviciu
Abordarea de pâna acum: o sumă de păreri disparate privind funcţionalitatea;
fără să existe o viziune integrată pentruansamblul monumental;
Scopul cercetãrii a fost:
– de a prezenta unmodel de funcţionalitate calendaristică;
– de a evalua credibilitatea acestui model cu dovezi indirecte cum ar fi:
* calendare similare susţinute de dovezi scrise;
* existenţa sincronizãrilor între calendarele sistemului integrat;
* existenţa corecţiilorcu timpul astronomic în modelul descris
COMPONENŢA NUMERİCĂ A SANCTUARELOR Ca şi în cazul lucrãrii din 1980 s-a folosit descrierea lui H. Daicoviciu, corectată cu raportul de săpături arheologice din 1980 ce dovedea existenţa celor 84 de stâlpi ai cercului C din MaSC; MaSC conţine patru elemente constructive: Un cerc A cu diametrul interior de 28,02… citeste mai mult